princess » 전정국

All Rights Reserved ©

ᵗʳᵉⁱˢᵖʳᵉᶻᵉᶜᵉ ࿐

— Nu ai zis nimic greșit.. Ai zis doar ce ai simțit. Nu te voi mai controla. Nu sunt iubitul tău. De acum poți face ce vrei, cu cine vrei.

Yoorim s-a dat jos din poala lui la cererea acestuia, Jeongguk îmbrăcându-și bluza și îndreptându-se înspre bucătărie fără a se mai uita la brunetă.

O lacrimă a curs pe obrazul ei, căzând pe pat și acoperindu-și fața cu mâinile.

"Niciodată nu o să mă iubească înapoi.."

Și-a luat haine din dulap și s-a îmbrăcat, înghițind în sec și intrând în bucătarie, unde Jeongguk pregătea niște sandwich-uri.

S-a așezat la masă având privirea în jos, simțind cum durerea de cap își făcea apariția.

— Poftim. spune brunetul așezându-i în față o farfurie cu două sandwich-uri, și un pahar cu suc de portocale, fără să o privească.

— Nu mai sunt prințesa ta..?

Jeongguk și-a ridicat privirea înspre ea, făcând contact cu ochii ei ciocolatii.

— De ce crezi asta?

— Lasă.

Și-a coborât privirea în farfuria ei, începând să mănânce ușor dintr-un sandwich.

Jeongguk i-a ridicat bărbia cu două degete, făcând ca ochii lor să se întâlnească.

— Mereu vei fi prințesa mea.

Nimeni nu a mai zis nimic după asta, începând să mănânce fără să se privească.

Când a terminat, Jeongguk s-a ridicat și a plecat fără să o privească, o lacrimă căzând rapid pe obrazul fetei.

A împins farfuria mai departe de ea, ștergându-și lacrima cu mâneca bluzei.

A ieșit din bucătărie și l-a văzut pe Jeongguk stând gânditor pe pat, ținându-și mâinile la ceafă, bruneta luându-și ghiozdanul de jos și începând să-și așeze cărțile.

În liniște era privită de brunet, amândoi simțind un gol imens în inimile lor. Erau unul lângă altul, dar ceva i-a despărțit..

Yoorim a înghițit în sec și s-a îndreptat înspre dulap, scoțând de acolo haine pentru școală, pe care le-a așezat pe pat.

În mod normal, când se trezeau mai devreme decât ora la care trebuie să se pregătească, stăteau îmbrățișați și vorbeau despre ziua de ieri, despre ziua ce îi aștepta..

Amândurora le era frică să nu fie respinși, de aceea stăteau tăcuți, fiecare în patul lui.

Era abia 7 fără câteva minute, cei doi stând parcă cu gurile sudate, uneori ochii lor întâlnindu-se.

Yoorim și-a sprijinit spatele de peretele de lângă pat, făcându-l pe băiat să o privească, de data asta fără a-și mai lua ochii de pe ea.

— Mă torturezi.. șoptește ea, însă Jeongguk o aude.

— Eu te torturez? întreabă el ridicându-se în șezut, uitându-se la ea. Ai țipat ieri la mine, așa că am decis să te las în pace.. Fiecare cu viața lui.

— Nu ar fi trebuit să spun toate alea, însă ești prea gelos. Eu nu am făcut nimic cu nimeni, Ryan se dă în continuare la mine.. Pentru mine e doar un prieten, un coleg de clasă. Nu-l iubesc.

— Asta ți-am spus și eu. Nu voi mai intra în viața ta, nu voi lua decizii în locul tău, nu voi mai fi protector, nu sunt mama ta, după cum ai zis și tu..

Ochii brunetei s-au umezit, întorcându-și privirea înspre geam.

Și-a luat telefonul, deschizându-l și intrând pe conversația cu Soojin.

soojin:

– dormi?

– nu
– tu de ce nu dormi?

– nu pot..
– putem să ieșim?

– acum?
– e frig afară

– te rog

– nu mai rezist înăuntru

Soojin și-a dat seama că ceva se întâmplase, așa că i-a scris înapoi.

– bine
– în 5 minute sunt pe hol

Yoorim a luat hainele de pe pat și s-a îndreptat înspre baie, schimbându-se pentru liceu. Și-a făcut rutina și și-a luat ghiozdanul, ieșind din apartament.

A văzut-o pe Soojin așteptând-o în fața apartamentului ei, ajungând în fața ei.

— Ce s-a întâmplat?

— Vorbim altundeva..

Roșcata a aprobat și a urmat-o pe brunetă afară din cămin, ieșind pe stradă.

Au pornit înspre cea mai apropiată cafenea, fiind tăcute până au ajuns acolo.

Au intrat la căldură, ocupând o masă. S-au așezat față în față, dând comandă de două ciocolate calde.

— Deci? De ce ești tristă? întreabă Soojin imediat ce omul cu comenzi pleacă.

Yoorim a oftat, însă Soojin a întrerupt-o.

— Yoorim, ce simți pentru Jeongguk?

Bruneta a mărit ochii, lăsându-și privirea în jos, începând să se joace cu degetele mâinilor ei.

— Nu mă minții, te rog. Oricum nu spun la nimeni. Să nu crezi că nu poți avea încredere în mine.

— Îl iubesc. Îl iubesc mai mult decât îmi iubesc propria persoană. Inima mea bate pentru el încă de când eram foarte mici, până în prezent.. Însă el nu simte la fel.. Și mi-a dovedit-o de mai multe ori.. Și mă doare, Soojin..

Soojin asculta tristă spusele surorii ei, neștiind ce ar putea să-i spună.

— De ce.. nu-i spui?

— Și să stric prietenia?

— Dacă simte la fel?

— Nu o face.. Sunt doar cea mai bună prietenă pentru el..

— Poate prea bună, nu crezi? Vă comportați ca un cuplu. Și dacă sunteți unul sau nu, tot la fel vă veți comporta.

— Așa suntem noi. Așa ne-am obișnuit, nu înseamnă că mă place..

— Ce s-a întâmplat aseară? A trebuit să stau cu Hoseok, pentru că a băut puțin și m-am lăsat dusă de val..

— Ce nu s-a întâmplat.. Jeongguk a început să mă ignore iar.. Mereu îmi face asta când ne certăm.

— Și nu vă împăcați mereu? Ba da.

— Până acum trebuia să ne împăcăm, însă n-am făcut-o.. Dacă voia să o facă, o făcea de mult.

Soojin a oftat, privind înspre omul ce le aducea ciocolatele calde.

— Vă veți împăca. Nu și-ar lăsa prințesa pentru nimic în lume. se aude o voce la masa de lângă ele, cele două imediat uitându-se la persoana ce a vorbit.
Continue Reading Next Chapter

About Us

Inkitt is the world’s first reader-powered publisher, providing a platform to discover hidden talents and turn them into globally successful authors. Write captivating stories, read enchanting novels, and we’ll publish the books our readers love most on our sister app, GALATEA and other formats.