princess » 전정국

All Rights Reserved ©

ᵖᵃᵗʳᵘ ࿐

Yoorim și Jeongguk au intrat în tren ținându-se de mână, fiind în spatele lui Hoseok și Soojin, care deasemenea se țineau de mână.

Au ocupat două canapele paralele, așteptând ca trenul să pornească.

Părinții celor două fete erau bogați, la fel ca și părinții lui Jeongguk și ai lui Hoseok. Nu degeaba i-au înscris la cel mai bun liceu, unde pot sta și la cămin.

Partea proastă este că se văd rar cu părinții lor, însă se au unii pe alții până la revedere.

Părinții lor deasemenea se cunosc unii pe alții, mai ales părinții lui Yoorim și ai lui Jeongguk, care știu de prietenia strânsă dintre cei doi. Sunt obișnuiți cu gesturile pe care cei doi le fac, văzându-i chiar drăguți împreună.

Yoorim și-a pus capul pe umărul lui Jeongguk, ținându-se încă de mână.

— Ți-e foame baby? o întreabă întorcându-și capul înspre ea, în timp ce Hoseok și Soojin mâncau ce își luaseră pentru drum.

— Cred că voi dormi puțin.

Jeongguk a aprobat și i-a pus capul în poala lui, începând să-i mângâie părul, până a observat că fata a adormit. S-a aplecat și i-a sărutat obrazul, apoi și-a luat și el niște ramen.

✰彡

— Baby. Am ajuns.

Yoorim imediat și-a deschis ochii, apucându-i nerăbdătoare mâna lui Jeongguk și ieșind toți din tren.

— Mama a spus că ne așteaptă o mașină. spune Soojin căutând mașina cu privirea. Ah, uite-o! Haideți!

Spune arătând înspre o mașină luxoasă, neagră. Și-au lăsat bagajele în portbagaj și au intrat în mașină.

La volan era șoferul personal al mamei lor, iar în spate erau două banchete. Prima banchetă era mai mare, având trei locuri, iar cea din spate de tot avea doar două.

Hoseok și Soojin s-au așezat pe prima banchetă, Jeongguk și Yoorim așezându-se pe a doua pentru a sta unul lângă altul, chiar dacă spațiul era mai mic.

Au ajuns în fața unei vile, vila care le e familiară la toți patru. Hoseok și Soojin au doi ani de relație, deci Hoseok a fost aici de prea multe ori.

Au coborât din mașină, șoferul spunându-le că le va duce el bagajele în casă.

Cei patru au aprobat și au pășit plini de emoții în casă, mama fetelor imediat întâmpinându-i.

— Ați ajuns! spune ea fericită, Yoorim și Soojin fugind în brațele ei. Ce mă bucur să vă văd, frumoasele mele!

Yoorim a dat drumul lacrimilor, îmbrățișându-și mama cu toată puterea. Ea era mai sensibilă când venea vorba de familia ei, și când zice familia ei, își numește membrii familiei și bineînțeles pe Jeongguk.

— Veniți și voi, băieți! spune Chaeyoung zâmbind, făcându-le semn celor doi să se alăture îmbrățișării.

Cei doi au făcut întocmai, din dreapta lor auzindu-se o voce.

— Ei cine sunt?

Toți și-au îndreptat privirea înspre bunica fetelor, care îi privea nedumerită. Bătrânețea a lovit-o din păcate prea tare, având deseori pierderi de memorie.

— Bunico! spune Yoorim plângând și fuge înspre bătrână, îmbrățișând-o.

— Cine e fata asta frumoasă? întreabă doamna Oh zâmbind către Yoorim.

— Sunt eu bunico, nepoata ta!

— Aaa! Yoorim! țipă bătrâna fericită, îmbrățișând-o încă o dată pe fată.

Jeongguk a zâmbit și a venit lângă Yoorim, mângâindu-i spatele.

— Bunico, pe mine mă mai ții minte? întreabă Jeongguk zâmbind, luându-i și sărutându-i mâna politicos.

— Da! Ești ginerele nepoatei mele! spune bătrâna entuziasmată, făcând-o pe Yoorim să își lase privirea în jos și să roșească.

Jeongguk doar a zâmbit, lângă ei venind și Chaeyoung împreună cu Soojin și Hoseok, care se țineau de mână.

— Și voi? se bâlbâie bătrâna, privindu-i nedumerită.

— Bunica mea. spune Soojin luând-o în brațe.

— Copii, am pregătit masa! Haideți să mâncăm și mai povestim acolo! spune Chaeyoung, ajutând-o pe bătrână să meargă la bucătăria imensă.

Toți s-au îndreptat înspre bucătărie, ultimii rămânând Jeongguk și Yoorim. Băiatul i-a prins brațul și a tras-o înspre el, luându-i chipul în palme și ștergându-i lacrimile.

— Nu mai plânge, frumoasa mea.

Ea a aprobat și și-a pus mâinile peste ale lui, luându-l de mână apoi și îndreptându-se înspre bucătărie.

În capul mesei stătea zâmbitor tatăl fetelor, care își citea ziarul, dar imediat l-a lăsat jos când i-a văzut pe toți intrând.

Soojin și Yoorim s-au dus primele la el, îmbrățișându-l.

— Frumoasele mele! Bine ați venit acasă! spune strângându-le în brațe.

Hoseok și Jeongguk s-au așezat la masă, dar nu înainte de a-l saluta pe tatăl fetelor. Cele două s-au așezat și ele lângă băieți, privind înspre masa plină de mâncare.

— Cât stați? întreabă Chaeyoung zâmbind.

— Eomma, abia am venit!

— Yaa, sunt entuziasmată! Nu v-aș mai lăsa să plecați! Dar astăzi rămâneți sigur aici! Mi-a fost foarte dor de voi. Cum o duceți cu liceul?

— Bine. Încă printre cei mai buni din clasă. răspunde Soojin.

— Mă bucur să vă văd pe toți patru împreună. zâmbește privindu-i pe toți pe rând. Să nu lăsăm mâncarea să se răcească. Sigur vă este foame. Avem toată ziua la dispoziție să vorbim.

Toți au aprobat și au început să mănânce, iar când au terminat au ieșit pe terasă.

În fața terasei era o întreagă grădină plină de flori și de tufișuri, care îți încântau ochii. S-au așezat toți pe canapelele și fotoliile de acolo, acum privindu-se.

Jeongguk se așezase cu Yoorim pe o mini canapea, paralelă cu cea unde s-au așezat Hoseok și Soojin. Pe unul dintre fotolii stătea domnul Kim, iar pe altă canapea stăteau Chaeyoung și bunica.

Au început să povestească ce s-a mai întâmplat, uneori râzând cu poftă, servind deasemenea un desert făcut ca la carte.
Continue Reading Next Chapter

About Us

Inkitt is the world’s first reader-powered publisher, providing a platform to discover hidden talents and turn them into globally successful authors. Write captivating stories, read enchanting novels, and we’ll publish the books our readers love most on our sister app, GALATEA and other formats.