Bună, îmi pare bine!
Era o seară friguroasă, totul era înghețat bocnă. Abia ieșisem din duș când primesc un telefon de la cel mai bun prieten din copilărie, David.
Vroia să ieșim să ne distrăm puțin, nu am mai ieșit de ceva vreme. Am sunat câțiva amici și am ieșit.
Am ajuns acolo în același timp cu restul prietenilor, ne-am salutat și am intrat înăuntru.
Lângă masă noastră erau ceva prieteni de-a lui David, eu nu îi cunoaștem personal pe nici unul cu excepția lui Markus. Markus era un fost coleg de muncă a lui David și al meu.
O fată de la acea masă, mi-a captat toată atenția de când am ajuns acolo. Vroiam să îl întreb pe David despre ea, doar că nu știam cum să pornesc discuția.
Nu a trecut mult timp și simt o mână pe umăr.
-Tom!
Îmi șopti David la ureche.
- Da?!
Îi răspund eu curios.
- Vezi fata de la masa alăturată?
- Care fată, sunt 4 acolo!?
- Cea de lângă Markus!
Am intors privirea spre ea și ea spre mine şi mi-a zâmbit. Era chiar fata de la care nu puteam să îmi iau privirea, parcă mi-a citit gândurile.
- Da, ce e cu ea!?
Am răspuns eu calm, ca și cum nu aș fii observat-o până atunci.
- Vrei să o cunoști?
Mi-am pus mâna în bărbie să par că stau pe gânduri, știam că oricum o să accept.
- Sigur, de ce nu?
Ne-am ridicat de pe scaune și am mers spre ea, se uita puțin mirată dar parcă se bucura.
Înghit în sec, îmi aranjez cămașa și întind mâna politicos.
- Bună! Numele meu este Tom, îmi pare bine de cunoștință!
Am spus eu, roșu în obraji și cu o voce moale.
- Bună, Tom! Numele meu este Alexa, și mie îmi pare bine!
Zise ea zâmbind și cu o voce parcă timidă.
Ne-am zâmbit reciproc și ne-am așezat înapoi la locurile noastre.
Parcă aș fi stat puțin cu ea de vorbă dar aveam emoții, sunt o persoană timidă.
David a rămas puțin timp la masa ei pentru că a intrat intr-o discuție cu o fată pe care o plăcea. Dacă îmi aduc bine aminte, era chiar verișoara primară a Alexei.
La un moment dat m-am ridicat de la masă și am pornit spre bar să îmi iau ceva de băut.
Dintr-o dată simt o mână pe umăr, intorc privirea buimăcit și în spatele meu au apărut David și Alexa. Am râs puțin de faptul că m-am speriat și ne-am pus pe glume.
Ne-am luat câte ceva de băut și mergând spre mese am intrat într-o discuție toți trei, era despre ceva chestii supranaturale parcă.
Fără să îmi dau seama m-am asezat la masa ei, eram prea băgat în discuție ca să realizez că am greșit masa.
Până când mi-am dat seama ca nu sunt la masa mea, a trecut cam jumătate de oră.
La un moment dat am vrut să mă ridic să merg înapoi la masa mea, moment în care David mă roagă să mai stau puțin.
Alexa se uită la mine zâmbind cu dorința de a spune ceva și pune mâna pe umărul meu să îmi atragă atenția.
-Vrei să ieșim să fumăm o țigară?
Mă întreabă zâmbind.
M-am uitat puțin mirat la ea, am zâmbit și am dat din cap că da. M-am ridicat de pe scaun, mi-am luat geaca și m-am pregătit sufletește pentru frigul de afară pentru că era un frig de îngheța și piatra!
S-a ridicat și ea, și-a luat jacheta și am ieșit.
Ne-am aprins câte o țigară și am început să discutăm despre diferite chestii, era foarte deschisă la minte și foarte inteligentă.
Am aflat unele chestii despre ea și ea despre mine, sincer am rămas puțin uimit pentru că ea era o puștoaică de 20 ani cu o gândire destul de bine pusă la punct.
Mi-a spus care este planul ei pentru viitor, ce își dorește de la viață. Avea planuri mărețe, scopuri destul de bine definite.
Eu aveam 27 de ani, cu capul în nori și dezordonat. Nu aveam nimic concret în minte, nu aveam planuri sau scopuri. Eram foarte aiurit și nepăsător.
Am terminat țigările și am mers înăuntru, ne aștepta o petrecere pe cinste! Am mers la bar să ne luăm din nou ceva de băut să ne încălzim și ne-am întors la mese.
Printre țipete, muzică și sunetul de pahare ciocnite, am reușit să îi cer numărul de telefon. Am fost puțin surprins că a fost de acord să mi-l dea, dar m-am bucurat în același timp.
Ma rugat să ies iar cu ea la o țigară, am ieșit din nou în frigul acela infernal.
A început să se ghemuiască lângă mine, văzusem că îi era frig. I-am dat geaca mea și am luat-o în brațe. A băgat capul în pieptul meu și a început să îmi povestească despre lucruri mai puțin plăcute din viața ei.
Eram puțin uimit pentru că nu mă așteptam să fie chiar așa deschisă din prima, dar probabil a fost din cauza băuturii.
Eu totuși mă bucuram, aveam șansa să mai stăm de vorbă și să ne mai cunoaștem.
Noaptea a trecut și a venit timpul să ne întoarcem, ne-am salutat, ne-am zâmbit și am plecat.
Am urcat în mașină cu chipul ei imprimat în minte și cu speranța că o să ne mai vedem.
Și speranța moare ultima!
A doua zi primesc un mesaj de la ea, dacă nu vreau sa ieșim să bem o cafea.
Normal că am acceptat!
Am făcut un dus rapid, am luat repede ceva pe mine și am plecat.
Ne-am întâlnit la același bar unde ne-am văzut seara trecută, am comandat două cafele și am început să discutăm.
Am glumit, am râs dar parcă țineam neapărat să o intreb ceva.
- Pot să te întreb ceva? Dar vreau un răspuns sincer!
- Sigur!
Îmi răspunde curioasă de întrebarea mea.
- Ai iubit vre-o dată? Știu că sună stupid, ai doar 20 ani!
Am întrebat eu rușinat și cumva șoptit.
-Nu sună stupid, nu fi prostuț! Și nu, nu am iubit. Dar sper că într-o zii o să o fac!
M-am simțit puțin prost pentru întrebare, mi-am cerut scuze și am încercat să schimb subiectul.
Nu puteam să nu observ faptul că se uita destul de insistent la mine și nu înțelegeam de ce, dar eram sigur că o să aflu eu pe parcurs.
Am mai stat puțin timp și am plecat, de atunci am început să ieșim destul de des.
Și tot ieșeam și ieșeam, până când fără să îmi dau seama au trecut câteva luni de când ne-am cunoscut și am ajuns să o cunosc tot mai bine.
Pe cum o cunoșteam mai bine, pe atât de mult îmi dădeam seama că avea ceva ce nu am mai cunoscut la nimeni până atunci. Avea zâmbetul pe buze tot timpul și de fiecare dată cand mă privea parcă trecea prin mine.
Cu timpul am ajuns sa fim prieteni foarte buni, ieșeam din ce în ce mai des și ne scriam din ce în ce mai des.
Și cu tot acel timp am început să țin la ea foarte mult, nu rezistam fără să o văd.
Parcă era cel mai puternic drog, mă lovea "sevrajul" în fiecare zii în care nu o vedeam. Timpul trecea și legătura devenea tot mai strânsă.
Am mai "gustat" să zic așa genul ăsta de sentiment, dar parcă aici era ceva în plus.
Nu stiam exact dacă sunt băgat în friendzone sau nu, eu vroiam mai mult de atât
Aveam în minte privirea ei care pur și simplu mă tăia, în capul meu rulau tot felul de tripuri deochiate de fiecare dată când o vedeam.
Să nu crezi că sunt vre-un afemeiat sau ceva, dar când un bărbat se simte atras de o femeie si acea femeie îi umple gândurile, înseamnă ca nu e o femeie oarecare.
Au trecut luni bune, am trecut prin multe lucruri plăcute și neplăcute de când ne-am cunoscut, uite că a venit vara și prietenia noastră urma să se transforme în ceva mai mult. Pur și simplu aveam eu o presimțire că o să fie așa.
Nu am auzit nimic de la ea câteva zile, zicea că are ceva probleme de rezolvat și nu poate să îmi scrie atât de des.
Am înțeles și am lăsat-o să își rezolve problemele.
Am primit un mesaj de la ea intr-o seară, dacă nu vreau să ieșim la o plimbare. Era o seară cu o căldură sufocantă.
Fără ca măcar să mă gândesc că acea plimbare avea să se oprească în apartamentul meu, m-am îmbrăcat și am ieșit.
Mergând spre locul unde trebuia să ne vedem, am decis sa fac un mic ocoliș și să mă opresc la un magazin să îmi cumpăr țigări. Nu știu de ce, dar parcă am avut o presimțire să intru în acel magazin. În momentul în care am intrat, era și ea acolo. A intrat sa își cumpere ceva de băut și țigări. Ne-am salutat, mi-am luat și eu țigările și am plecat.
Nu am stat foarte mult afară și din vorbă în vorbă am ajuns în apartamentul meu, asta dupa ce am mai facut o oprire la acel magazin sa luam ceva de baut.
Si cand zic de băut, nu mă a refer la apă sau suc!
Am ajuns in apartament, am pus pe masă două pahare și am început să torn în ele.
-Te deranjează dacă te rog să pui puțină muzică în surdină?!
Mă întreabă entuziasmată.
-Normal că nu mă deranjează!
Am răspuns zâmbind.
M-am apropiat de laptop și am dat drumul la muzică, după care am început să bem și să depănăm amintiri.
Am râs, am glumit, am ținut momente de reculegere pentru habar nu am avut cine sau ce dar seara a devenit noapte și sticlele s-au golit.
La un moment dat stăteam și ne uitam unul la celălalt fără să clipim, nu ne venea să credem ca suntem acolo doar noi doi și muzica de fundal.
Eu eram foarte timid și nu știam ce să mai zic.
Îmi era frică să nu zic sau să fac ceva greșit și uităndu-mă la ea îmi dadea impresia că ține neapărat să îmi spună ceva.
-Îți e frica să mă atingi?!
Mă întrebă curioasă.
Sincer să fiu mă blocasem, nu știam ce să îi răspund!
In gandul meu era "trebuie să îi arăt că sunt bărbat și am să îi spun ca Nu".
-NU! Normal ca nu! De ce să îmi fie?
Am răspuns cu glasul tremurând de rușine.
Tremuram de parcă mă lovea un atac de panică sau ceva!
Și întingând usor mâna spre obrazul ei, mi-a aruncat o privire caldă și a închis ochii pentru un moment.
În momentul în care am atinso, parcă am simțit cum i s-a tăiat respirația și a pus repede mâna ei peste a mea.
Mă simțeam ca un copil care este pe cale să sărute o fată pentru prima dată.
Eram foarte curios ce e în capul ei, din momentul în care am atinso parcă s-a mai luminat la față.
Avea un zâmbet mare, ochii ei mari și căprui își fixau privirea direct în ochii mei.
Până la urmă m-am îmbărbătat și am decis să o sărut, ea se uita la mine de parcă asta aștepta să fac.
Inima îmi bătea atât de tare încât aveam impresia că nu mai pot să respir.
M-am apropiat ușor de ea, am închis ochii și am sărutat-o.
Avea buzele atât de moi încât parcă se topeau la fiecare atingere a buzelor mele. Si-a băgat subit o mână în părul meu și cu cealaltă ma strâns la pieptul ei, ma strâns atât de tare încât mă sufoca.
A facuto cu atâta poftă încât aveai impresia că e ultimul lucru pe care îl mai face.
Și să nu fiu răutăcios, aveam în mine aceeași poftă ca și ea.
Îmi doream de ceva timp să o sărut ca sa ii pot simți buzele.
Erau genul acela de buze "cărnoase" pentru care erai în stare să faci orice să le săruți.
La un moment dat ne-am oprit, am aprins cate o țigară si am inceput să râdem iar. Părea că totul e perfect!
Ni se făcuse foame după atâta agitație așa că am comandat o pizza să ne aline foamea.
Am mâncat și ne-am întins pe spate lângă canapeaua din sufragerie.
Pur și simplu stăteam și ne gândeam la cum ar fi și dacă ar fi, adică la nimic interesant.
Cel puțin așa credeam eu, dar parcă simțeam cumva că ne imaginăm același lucru.
După câteva minute se intoarce spre mine și se uită insistent în ochii mei.
În acel moment m-am pierdut și am rămas și eu blocat în ochii ei.
Parcă ma curpins cu o vrajă din care nu mai puteam să scap!
Dintr-o dată îmi aruncă un sarut rapid și zambeste, apoi încă unul și încă unul, până cand am decis sa intru și eu în jocul ei.
Doar nu era să o iau la fugă!? Pe lângă asta, mai eram și la mine. Deci nu aveam cum să fug!
M-am apropiat de ea și am luat-o în brațe sărutând-o cu foc.
A pus subit o mână în pieptul meu și ma lipit de podea. Mi-a băgat mâna în păr și a început să mă sărute iar.
Îmi luă mâna de pe șold și a pus-o pe fundul ei.
-Ai face bine să prinzi mai mult curaj, știu că și tu vrei!
Îmi șopti la ureche.
Adrenalina îmi rupea inima în două, nu puteam să o controlez!
Am început să îi ridic ușor tricoul, moment în care a închis ochii și a respirat ușurată.
Ma gândeam să las la o parte faptul că m-am chinuit destul de mult timp să îi desfac sutienul, avea un fel de un închidere de zici ca era de pe alta planetă. Nu te judec dacă râzi, și noi am râs minute bune!
Am dezbrăcat-o încet și la fiecare atingere parcă lua foc, am întins-o ușor pe spate sărutand-o din cap până în picioare.
Mă uitam la ea cu o așa uimire și nici nu mă mir de ce! Era atât de frumoasă!
Stii ca o femeie își arată adevărata frumusețe când e goală!?
Era perfectă! Fundul frumos și rotund, pielea fină ca și catifeaua, sânii frumoși și darnici de parcă se rugau de tine să guști din ei!
- Femeie, ești frumoasă! Simplitatea ta, îmi complică gândirea și concepțiile. Chipul tău fără pic de falsitate, buzele în culoarea lor naturală și ochii zâmbitori îmi alină sufletul. Faptul că te văd și te aud, îmi dau motiv să trăiesc și să sper că o s-o fac și mâine. Trupul tău perfect îmi umple gândurile, privirea și mă face să uit că sunt om! Sânii și pielea ta mă fac să plutesc cu fiecare atingere! Ești frumoasă, femeie!
I-am spus eu, pierdut în ochii ei care se uitau la mine parcă uzi și uimiți. Ma strâns în brațe și mi-a lăcrimat pe piept.
Am decis să o iau in brațe și să o întind in pat, moment in care și-a băgat mâna în părul meu și mi-a șoptit cu un glas dulce.
-E perfect unde suntem, e mai mult decât perfect!
Ma lipit din nou de podea și s-a urcat peste mine. Respirația ei greoaie și gemetele pe care le scotea mă făceau să înnebunesc. Parcă mă încărcau în loc să mă lase fără vlagă, a fost o nebunie totală!
Adoram cum pieptul ei se lipește de al meu, cum trupurile noastre parcă deveneau unul. Adoram să îi simt respirația greoaie la urechile mele, adoram cum îmi mușcă buzele și cum își înfige mâinile în părul meu.
A fost mai mult decât sex, a fost ceva ce nu am mai trăit până atunci.
Pur și simplu nu am cuvinte să descrie nebunia trăită în acea noapte.
Nu am dormit decât 3 ore, când spuneam că ne punem să dormim parcă ceva nu ne lăsa.
Nu rezistam 5 minute fără să ne furam săruturi și să ne șoptim la ureche.
A venit și dimineața, eu eram în bucătărie pregăteam cafeaua. Nu am apucat să iau nici hainele pe mine.
S-a trezit și ea, era tot cu nasul pe sus de la mirosul de cafea proaspătă.
-Bună dimineața! Ador mirosul de cafea!
Spuse ea în timp ce se ridica goală din pat.
-Bună dimineața! Nimic nu este mai perfect decât o cafea bună intr-o dimineață ca aceasta!
Îi spusesem eu zâmbind și uitădu-mă la ea încă mirat de trupul ei perfect.
A venit până la mine, m-a sărutat pe gât și s-a pus să se îmbrace.
Pe cum își lua câteva ceva pe ea, eu dadeam înapoi jos cu privirea.
Am aprins o țigară și ne holbam unul la celălat fără să scoatem vre-un sunet.
Cred ca am apucat să bem abia jumătate de ceașcă și îi sună telefonul.
-Scuză-mă puțin, trebuie să îi răspund mamei mele!
Am văzut că devenise puțin agitată și mă întrebam dacă totul e ok.
-Ești ok?! Este vre-o problemă?!
Am întrebat eu îngrijorat.
-Nu este nimic serios, ma sunat mama să îmi spună că intr-o oră o să plecăm în vizită la o mătușă și trebuie să mă grăbesc!
Zise ea agitată și grăbită.
Ma sărutat de câteva ori și a plecat în grabă.
După ce am închis ușa în urma ei parcă am rămas gol pe dinăuntru.
Gândul îmi era tot la ea și la noaptea trecută.
Nu îmi doream să o pierd, mă completa atât de bine!
Era tot ce aveam nevoie!
Orele treceau și eu eram cu gândul la ea. Îmi trecea prin minte tot ce am făcut noaptea trecută și încă eram uimit de frumusețea ei nudă.
A trecut câteva zile de când nu ne-am văzut, eu eram ocupat cu renovatul apartamentului și ea avea mătușa în spital.
Am decis să o las în pace un timp, nu e un lucru ușor sau plăcut să ai pe cineva bolnav.
Și nu ți-am spus mai nimic despre mine, foarte puțin.
Numele meu este Tom Milles, am 27 de ani și nu sunt nimic special.
Brunet, ochii căprui, nu foarte înalt și corp atletic. Practic sport destul de des, mai ales dans.
Mi-am pierdut părinții într-un accident de mașină la vârsta de 16 ani și am fost crescut de un prieten foarte bun al tatălui meu. Din păcate a decedat și el acum 2 ani de zile.
Deci viața nu mi-a fost ușoară în nici un sens, ba chiar din contră.
Eram atât de singur, până să o cunosc pe Alexa. Nu prea știam ce să fac cu viața mea, nu prea aveam idei sau planuri de viitor. Funcționând pe concepția de "ce o să fie, o să fie" și că nu are rost să planific prea multe.
Eu speram ca ea să fie pasul spre o schimbare radicală a gândirii mele și a modului de viață. Eram îndrăgostit până peste cap de ea, practic am devenit dependent de ea.
Fiecare zii fără ea era grea, eram pierdut printre gânduri și nu știam cum să fac să ies din stagiul ăsta.
M-am pus să îmi gătesc micul dejun și deodată a început să sune soneria. Mă duc spre ușă curios de cine ar putea să fie, nu așteptam nici un vizitator. Deschid ușa încet și o văd pe ea, era puțin pierdută și agitată.
Intră grăbită, trântește ușa și se aruncă în brațele mele. Eram puțin speriat pentru că nu știam dacă i s-a întâmplat ceva rău sau nu. Totul a fost așa de rapid încât nu am apucat să zic nimic.
Pe când să deschid gura să o întreb ce s-a întâmplat, îmi pune mâna la gură și mă împinge spre pat. Își aruncă poșeta lângă pat, pune mâinile în pieptul meu și se aruncă peste mine.
Nu știam cum să reacționez și ce să fac, nu știam ce s-a întâmplat.
Îmi rupe tricoul și începe să mă sărute cu o poftă imensă. M-a dezbrăcat cât ai clipi, parcă era nebună. Am început să o dezbrac și eu încet, încet. M-am urcat peste ea, am sărutat-o mângâindui sânii și oprindumă cu mâna în gâtul ei.
Și-a pus mâinile pe fundul meu și mă tras tare spre ea, gemetele erau atât de puternice încât a trebuit să îi pun mâna pe gură. Mi-a tras mâna de pe gură și a pus-o înapoi pe gât spunând să strâng mai tare și sa nu mă opresc.
A început să spună încontinuu "Te vreau, te vreau! Te vreau mai mult, te vreau pe tot!". Am rămas blocat pentru un moment, chiar nu înțelegeam ce s-a întâmplat și nici nu mă lăsa să întreb.
- Nu știu ce mi-ai făcut, în ce mai băgat și de ce fac asta! Tot ce stiu este că te vreau și vreau din ce în ce mai mult din "drogul" ăsta!
Spuse printre gemete și țipete.
M-a trântit dintr-o dată și s-a urcat pe mine, avea ceva ciudat în privire și mă speriase puțin. A început să mă sărute pe gât și să coboare încet pe piept, abdomen și tot mai jos. De acolo m-am pierdut și am intrat într-o lume ne știută de mine până atunci.
După ce am rămas amândoi fără puteri, am ațipit ținându-ne în brațe.
