Ca orice alt om
Ca... ca și cum aș știi,
Sau nu, deși nu pot să știu
Stau, găsesc o cale
Nu e un drum anume
Poate un adevăr, o minciună ce putrezește
Mereu va putrezi, e în natura umană
Să putrezești, în durere, doar ca să o uiți
Când ești fericit
Ca mai apoi...
Să putrezești iar
Ca un om, ce sunt
Sau nu sunt,
Oamenii pot fi tot ce vor nu?
Gândesc, plâng... și râd
De mine, când stau și mă uit la mine,
Mă am pe mine.
Dar chiar merit să fiu eu?
Toata lumea e ea și nimeni nu vede,
Cât de singură este,
Ca orice alt om,
Încă exist, iar acest fapt mă sperie... cumplit
Pentru că putrezirea din mine
Mereu se întoarce
Și... sincer mi-as dori
Să mor odată cu ea
Dar nimic nu putrezește, nu?
Deci trebuie sa fie ceva:
O undă.
O undă de lumina?
De dragoste?
De ură?
Nu.
Ca orice alt om,
Doar stau și gândesc
Poate e puțin, dar mi se pare prea mult pentru mine
În mine, putrezește,
O dorință, o dorință banală
Ca a oricărui om
Ce se naruie și putrezește
Ca a oricărui om
Dar totuși
Vreau să o visez
Dacă nu aș visa
De ce aș mai exista,
As ramane... mort,
Tot și toate pot fi atât imposibile
Totuși de ce le mai avem?
De ce mai există în mințile noastre?
De ce visez?
Vreau sa fiu iubit
Ca orice alt om
Vreau sa fiu inteles
Ca orice alt om
Vreau... sa pot iubi din toata ființa mea,
Sa îmi dedic ființa asupra persoanei careia ii aloc acest loc
Un loc îngrozitor
Dar atât de magic și frumos
Unde lacrimile au gust foarte bizar
Probabil gustul lor nu are gust de fapt
Poate totul e un vis
Cine mă poate opri din a visa?
Nu pot fi înțeles
Dacă nu sunt iubit.
Nu voi fi iubit,
Fiindcă nu pot fi înțeles,
Dar îmi doresc asta așa mult...
Chiar acum simt cum putrezesc pe interior
Ochii mei sunt posedați, devin atât de calmi
Încât ai crede că sunt ai unui tată, sunt ochii prin care as vrea sa fiu văzut, când eram mic...
Ochi liniștiți, calmi, îngăduitori
Dar acești ochi, ai mei, țipă de durere pe interior, doar roșesc la exterior
Simt cum eu, am greșit, iar pentru o secundă
O singură secundă nenorocită am visat că există acea persoană
Care mereu va fii acolo pentru mine, iar eu pentru ea.
Nu e trist să visezi?
Și atunci ochii mei au acceptat că suferă, dar au fost fericiți
Eu simt cum putrezesc, o durere care nu e fizică și este atât de directă
Atât de pură, încât eu o provoc, e durerea pe care o simti când visul tău e strivit,
De tine, fiindcă nici tu și nici altcineva nu te poate înțelege
Nimeni nu poate, și nimeni nu o va face
Vei muri singur.
Ca orice alt om
Te simți foarte singuratic, nu?
Ca orice alt om.
Îmi place să cred că
Îmi place să-mi imaginez că
Îmi place să visez,
Că de fapt... nu știu.
